Sa nu mai dam sperante mintind... Contururi geometrice pictate naiv in sfarsit de saptamana.Sunt atatea priviri nenecesare,infatuari cu tinta,dar fara scop.Un ceatatean soarbe din sticla de suc vorbind despre proiectul de desen.Romancier al banalului,atestat in analiza minutioasa de natura cvasipsihologica. tot mai putin aer tot mai multi suntem... sunteti. Aud un claxon.Ma fulgera imaginea accidentelor.In paralel cu anuntul urmatoarei statii,imi amintescca desi viata are prioritate,desconsiderandu.i meritele,valorile,o vindem fara pret. Din timp in timp,romanul preferat isi revendica locul in gandurile mele.Nu l.am mai gasit. Exista vreun lucru in lume la care sa nu te gandesti niciodata sa te intorci? Probleme solubile. Urmeaza statia...cum ai putea sa te mai consideri destept?! o famrmacie.fiecare perete contine o serie de rafturi cu sute de medicamente despre ale caror substante componente nici nu am auzit. Cel de langa mine imparte cu mine microbii,tusind. Rotile isi conserva viteza,lasand fotografiile fetelor de pe amrgine invariabil erodate de timp si spatiu.Chipuri muncite de ganduri in alb-negru. Inca putin.Ajung de unde am plecat;acolo unde orice mi.a trecut prin minte o sa transpara in obisnuinta absorbita de patru perechi a cate patru pereti sufocanti.