Ce inseamnã de fapt iubirea? Pentru fiecare om inseamnã ceva, fiecare om are o definitie proprie pentru acest cuvânt. In DEX ea este definitã cam asa: faptul de a se iubi, sentiment de dragoste pentru o persoanã de sex opus, relatie de dragoste; sentiment de afectiune pentru cineva. Fãrã a face conexiuni cu realitatea aceastã definitie poate sã parã seacã si dificil de inteles. Dacã insã faci o legãturã intre realitate si definitie sigur o intelegi si zici cã e o definitie destul de bunã.
In timpul adolescentei totul pare mai rãu decât este de fapt. De aceea e mai bine sã gândesti pozitiv. Daca acum plouã in viata ta, mâine va rãsãri soarele in mod sigur. Viata e, chiar dacã uneori nu pare, frumoasã. Când esti fericit, toatã lumea e a ta (sau cel putin asa pare dar oricum iti face bine sã crezi). O poveste de dragoste trebuie “gustatã” din plin indiferent unde o afli: intr-o carte, intr-un film, intr-o poezie, intr-un cântec iar cel mai bine e când o gãsesti in realitate. In acest timp pare ca e mai convenabil sa iti cunosti interesul si sa ai grija de binele tau. Nu e chiar asa…nu banii aduc fericirea, nici luxul, nici celebritatea. Oamenii fara dragoste dar cu toate acestea ar da tot ce au pentru o clipa de iubire. Un om egoist va avea mereu de pierdut. Va ramane singur si tot lui isi va plange de mila. Dar nu isi va vedea niciodata vina…asta e pedeapsa lui.
Ce bine ar fi daca majoritatea oamenilor ar fi buni…de ce atunci cand îi ajuţi îţi sunt prieteni iar apoi îşi bat joc de tine? Am încercat de multe ori sã devin un om interesat…dar nu pot…de ce? Cum alţii pot şi eu nu? Mã gândesc adeseori: nu poate fi greu sã te cuplezi cu unul care nu-ţi place numai pentru bani. Apoi mã gândesc la nişte boşorogi de vreo 50 ani care poftesc la fetişoare din astea tinere. E o situaţie care îmi provoacã scârbã! Nu le pot înţelege pe fetele (femeile) care stau cu nişte obsedaţi sexual pentru bani…aş vrea sã am mai mulţi bani (aşa m-aş îngriji în toate sensurile posibile aşa cum îmi doresc eu) dar nu cu acest preţ. Uneori incep sa cred ca iubirea nu exista cu adevarat...si ca nu merita sa te indragostesti...pentru o clipa de fericire...o mie de clipe de suferinta...si apoi...vad un baiat...cu ochi incredibil de frumosi...un baiat bun...ma indragostesc...simt ca in sfarsit am gasit pe cineva care sa ma accepte asa cum sunt...si dupa aia...il vad cum se schimba incet cu incet...nu mai e bun...e rau...si imi face inima sa planga...si as vrea sa ii zic...iubire, nu e bun anturajul asta pentru tine...te schimbi in rau...dar nu pot...pentru ca nu mai vorbim...nici macar nu ne mai salutam...cred in continuare ca nu e un suflet pierdut...si tin la el foarte mult...dar nu cred ca mai am vreo sansa sa il am aproape...am gresit din nou poate neavand incredere...sau poate ca am avut dreptate...oricum nu voi sti niciodata...sau cel putin nu prea curand...pana atunci ma voi intreba mereu...daca am facut bine ca nu am crezut in vorbele sale sau daca am facut rau...un sfat de la mine pentru voi...incercati sa clarificati mereu o situatie incerta inainte de a fi prea tarziu....